Conform unui studiu recent, mai bine de 30% din relațiile de căsătorie se finalizează cu divorț. Acest capitol din materia civilă este foarte sensibil, tinând cont că prin divorț se termină o relație sau, și mai dificil, când sunt minori implicați – se destramă o familie.
Înainte de a vă prezenta tot ce trebuie știut în privința divorțului, ne permitem să vă dăm un sfat: gândiți-vă foarte bine și să analizați în detaliu motivele care v-au dus către această decizie. Să nu luați niciodată o hotărâre care vă va schimba viața și modul de a trăi în urma unei simple neînțelegeri sau în urma unei stări de nervozitate.
Codul Civil ne arată că desfacerea căsătoriei prin divorț poate avea loc din următoarele motive:
- prin acordul soţilor, la cererea ambilor soţi sau a unuia dintre soţi, acceptată de celălalt soţ;
- atunci când, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea căsătoriei nu mai este posibilă;
- la cererea unuia dintre soţi, după o separare în fapt care a durat cel puţin 2 ani;
- la cererea aceluia dintre soţi a cărui stare de sănătate face imposibilă continuarea căsătoriei.
Indiferent că există sau nu copii minori din căsătorie, dacă cei doi soți se înțeleg pentru desfacerea căsătoriei de comun acord, acestia se pot adresa instanței de judecată, ofițerului de stare civilă ori notarului public de la locul căsătoriei sau de la locul ultimei locuințe comune a soților, care poate constata desfacerea căsătoriei prin acordul soților urmând a elibera un certificat de divorț, potrivit legii.
Conform Codului Civil, divorțul prin acordul soților poate fi pronunțat de către instanța judecătorească indiferent de durata căsătoriei și indiferent daca există sau nu copii minori rezultați din căsătorie. În ceea ce privește încredințarea copiilor minori, obligația de întreținere și folosirea locuinței, instanța va ține cont și de interesele minorilor. În ceea ce privește divorțul prin acordul soților, instanța nu va stabili nici un fel de culpă a vreunuia dintre soți la desfacerea căsătoriei.
Pentru pronunțarea divorțului din motive temeinice, instanța trebuie să constate existența a trei elemente (motive de divorț):
- existența motivelor temeinice;
- existența raporturilor dintre soți grav vătămate;
- imposibilitatea continuării căsătoriei.
Așadar, în acest caz, instanța nu trebuie să constate doar culpa soților, ci și că raporturile dintre soți sunt grav și iremediabil vătămate, iar continuarea căsătoriei nu mai este posibilă.
În urma procesului de divorț, cei doi soți hotărăsc schimbarea numelui pentru a reveni la cel avut anterior. Bineînțeles că există și motive întemeiate de a păstra numele dobândit după căsătorie, de exemplu atunci când soțul care și-a schimbat numele a devenit deja cunoscut sub acest nume într-un anumit domeniu.
Instanța va putea să dispună păstrarea numelui luându-se în considerare și interesul minorului, în acest caz numele se poate păstra chiar și în lipsa unui acord între cei doi soți.
Unde se efectuează divorțul?
În cazul divorțului în instanță, în ceea ce privește competența materială, instanța competentă pentru soluționarea divorțului este Judecătoria. Regula spune că instanța competentă teritorială să soluționeze acțiunea de divorț este instanța ultimului domiciliu comun al soților, daca cel puțin unul dintre soți mai locuiește în circumscripția acelei Judecătorii.
În cazul divorțului pe cale administrativă, adică a divorțurilor prin acord, cererea de divorț poate fi depusă la primăria unde s-a înregistrat căsătoria, sau la un notar public de la locul căsătoriei sau al ultimului domiciliu comun al soților.
În aceste două situații, soților li se acordă un termen de 30 de zile pentru eventuala retragere a cererii de divorț. După expirarea acestui termen, ofițerul de stare civilă, sau, după caz, notarul verifică dacă aceștia încă doresc să continue procedura de desfacere a căsătoriei, având consimțământul liber și neviciat în acest sens.
Ofițerul de stare civilă, sau, după caz, notarul eliberează certificatul de divorț, fără să facă vreo mențiune cu privire la culpa soților. În cazul în care apar divergențe și soții nu se mai înțeleg asupra anumitor puncte în ceea ce privește divorțul, ofițerul de stare civilă, sau, după caz, notarul îi îndrumă să se adreseze instanței de judecată.
Află cum se înfăptuiește procedura de partaj după divorț
Avocatul în divorț
Asistența unui avocat în divorț este recomandabilă, indiferent că este vorba de un divorț prin acordul soților sau de unul în instanță.
Procedura divorțului la notar presupune o serie de demersuri succesive (ședințe, documente redactate și trimise etc.) a informației privind divorțul. Chiar dacă divorțul la notar are avantaje importante, precum evitarea instanțelor și timpul de soluționare mai redus (în unele cazuri), costurile divorțului la notar pot depăși costurile divorțului prin acord efectuat prin instanță cu asistența unui avocat.
Un avocat poate furniza asistență de specialitate privind divorțul atât prin instanță cât și prin procedura administrativă (prin acord). Asistența unui avocat în procesul de divorț vă poate oferi un demers corect al lucrurilor, fără complicații, cu o finalizare mai rapidă și evitarea unor taxe supraevaluate.
Avocatul în procesul de divorț vă oferă:
- consiliere juridică pentru formarea dosarului de divorț și pentru redactarea acțiunii de divorț;
- comunicarea cu partea adversă (unde este cazul) și stabilirea divorțului de comun acord (unde acest lucru este posibil);
- asistență juridică, fiind întotdeauna prezent la proces alături de client;
- asistarea în fața notarului public sau în fața ofițerului de stare civilă, în procedura administrativă a divorțului prin acord;
- reprezentare în ceea ce privește depunerea cererii la notarul public sau la starea civilă;
- asistență în cazul procedurii de mediere privind divorțul;
- legalizare a hotărârii de divorț, hotărârea trebuie legalizată la Judecătorie;
- consiliere privind încredințarea copiilor, partaj bunuri comune, despăgubiri materiale, prestații compensatorii de la unul dintre soți, pensie de întreținere între soți.
Asistența unui avocat în procedura divorțului nu este obligatorie. Însă lipsa asistenței unui avocat intr-un proces de divorț poate avea un rezultat dezastruos:
- există posibilitatea respingerii acțiunii de divorț, nepronunțarea divorțului;
- stabilirea incorectă a pensiei alimentare pentru copilul încredințat spre creștere și educare, unuia dintre soți;
- stabilirea incorectă a partajării bunurilor;
- exercitarea autorității părintești (încredințarea minorului).
Taxele de timbru în cazul divorțului prin instanță, conform cu art. 15 din OUG 80/2013, sunt:
- pentru cererea de divorț întemeiată pe prevederile art. 373 lit. a) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Codul civil – 200 lei;
- pentru cererea de divorț întemeiată pe prevederile art. 373 lit. b) și c) din Codul civil – 100 lei;
- pentru cererea de divorț întemeiată pe prevederile art. 373 lit. d) din Codul civil – 50 lei.
